Fie o curbă definită prin vectorul de poziţie .
Dacă este versorul tangentei şi cu versorul lui , atunci
(1)
Rezultă:
(2) ,
unde K este funcţie de s care se va preciza.
Definiţia 1: Se numeşte normala principală la curba în punctul M dreapta care trece prin M şi care are ca vector director versorul (versorul normalei principale).
Definiţia 2: Se numeşte curbura curbei în punctul M lungimea vectorului (adică K din formula (0.4.1))
Definiţia 3: Se numeşte versorul binormalei la curba în punctul M versorul definit de:
şi se numeşte binormala la curba în punctul M dreapta care trece prin M şi are ca vector director versorul .
Definiţia 4: Se numeşte reperul lui Frenet la curba în punctul M reperul .
Să calculăm acum derivatele versorilor reperului lui Frenet în raport cu parametrul natural al curbei . Derivata lui este (vezi 0.4.1):
(1)
Derivata lui este un vector perpendicular pe şi:
(3)
deci este perpendicular şi pe . Prin urmare este coliniar cu (a doua formulă a lui Frenet):
(4)
Definiţia 5: Se numeşte torsiunea curbei în punctul M funcţia T de s definită de (0.4.2).
Sa calculăm acum .
Deoarece
(5)
avem:
(1) .
Am obţinut astfel cea de-a treia formulă a lui Frenet:
(6)
Remarcă: Cele trei formule ale lui Frenet se pot reţine mai uşor sub forma unui tabel:
0 | K | 0 | |
-K | 0 | T | |
0 | -T | 0 |
Vezi şi[]
Resurse[]
- Geometrie superioară (p. 200, 220) (copie la Wikia)
- Consecinte ale formulelor lui Frenet